Hai să vorbim despre partea aia mai sensibilă a diabetului.
Dacă până acum am învățat despre calcule de carbohidrați, ce mâncăm, cum ajustăm dozele de insulină și tot ce ține de managementul diabetului, astăzi vorbim despre partea psihologică, vorbim despre aspectele mai delicate.
Hai să vorbim despre diabetes burnout, despre acele momente când lucrurile nu merg atât de bine, atât glicemic, cât și emoțional. Momentele alea când cu glicemiile stăm prost, cu motivația stăm și mai prost, cu dorința de a avea grijă de diabet la fel de prost, cu momentele alea în care am obosit, cu momentele alea în care nu mai vrem să ne testăm, în care nu mai găsim niciun fel de tragere de inimă să avem grijă de controlul nostru al diabetului.
Cum facem când ajungem în momentele alea și cum facem un plan când nu știm ce să mai facem?
Haideți, prin urmare, să vedem ce să facem când nu mai știm ce să facem? Când diabetul a luat-o complet razna, când glicemiile nu ne mai ascultă, când stăm prost cu moralul și nu mai avem nicio tragere de inimă să avem grijă de noi și simțim că oboseala ne-a copleșit.
