Când a trecut 1 an? 365 de zile în care s-au întâmplat multe… 1800 de injecții, sute de înțepături, zeci de picături de sânge și infinite lacrimi… lacrimi care m-au făcut să mă simt mai vie ca niciodată. Și toate astea datorită ție, diabet. Datorita ție am două zile de naștere. Iar astăzi sărbătoresc 1 an de diabet. Astăzi sărbătoresc viața!
Astăzi mă bucur că timp de un an …am reușit să câștig lupta asta. Sărbătoresc faptul că am reușit să fac eforturi să țin totul sub control…. să fac față fricii…. să mă ridic și să merg mai departe.
De ce trebuie mereu să apreciem un lucru numai după ce îl pierdem? Ei bine, eu nu am pierdut nimic. Eu am prins viața asta de un picior si nu o mai las să plece. Mă voi bucura de fiecare clipă de soare, cu fiecare secundă mă voi bucura de frumosul din jurul meu, iar cu fiecare moment îi voi aprecia pe cei dragi. Poate că mi-a fost dat un destin mult prea greu pentru umerii mei, însă odată cu el, mi-a fost dată și o lecție prețioasă: viața e cel mai scump și fragil cadou pe care cu toții îl primim, și oricât de mari ar fi obstacolele ei, transformă-le într-o putere, într-o inspirație, într-o bucurie.
Nu cred că există durere prea mare pe care speranța să nu o poată vindeca. Speranța mea stă într-un leac, dar până atunci îmi pun o simplă dorință: să am cât mai multe zile de naștere și dianiversari.
