Ines Nerina
Uncategorized

+13 kg

Cum m-am îngrășat sănătos

Stânga: eu, la 4 luni de la diagnostic, cântărind mai puțin de 40 kg

Dreapta : tot eu, astăzi, după 2 ani de fitness și mâncat echilibrat, cântărind 53 kg

Să te îngrași (sănătos) cred că e la fel de greu ca slăbitul. La debutul diabetului de tip 1, orice persoană se confruntă cu o pierdere bruscă și semnificativă de kilograme. Niciodată nu am fost plinuță, însă simptomul acesta m-a afectat și pe mine destul de tare. Slăbisem brusc aproape 8 kg înainte să intru în spital și arătam extrem de rău. Mulți mă acuzau de anorexie, văzându-mă numai piele și os. Însă numai eu știam că, de fapt, mâncam de 2 ori mai mult (alt simptom al diabetului de tip 1).

După ce am primit vestea celor 4 injecții cu insulină pe zi, am început și regimul de îngrășare pentru că eram malnutrită. Din spital mi s-a recomandat o dietă cu 270 g de carbohidrați, dietă la care am renunțat imediat ce am înțeles cum stă de fapt treaba cu diabetul. În continuare, nu sunt de acord cu această abordare de alimentație cu mese fixe în număr de carbohidrați, fără să i se explice pacientului matematica diabetului.

În sfârșit, am învățat în câteva luni cum e cu calculul carbohidraților, ce sunt proteinele și care sunt lipidele bune pentru organism. Pe scurt, m-am transformat într-un mini nutriționist care jongla nu doar cu macronutrienți, ci și cu doze de insulină. Trecuseră cam 6 luni până când am asimilat informațiile de bază legate atât de tratament, cât și de alimentație. Mari schimbări în farfurie nu au fost pentru mine, ci doar mă transformasem într-un RoboCop care scana orice aliment și știa compoziția acestuia. A mai trecut un an, timp în care reușisem să iau 6 kg în greutate, însă tot slabă îmi era constituția.

Înainte de diagnostic, făceam jogging în fiecare zi. Iubeam să alerg și să fiu activă, însă după debut, îmi era greu să înțeleg și capitolul sportului în contextul diabetului. Așa că am pus prioritar tratamentul și nutriția, iar apoi sportul. Așa că în iunie 2018, la 1 an și câteva luni de la debut, am fost pentru prima dată la alergat cu diabetul. M-am simțit din nou vie! Așa a început noua călătorie în jurul unui tărâm neexplorat și destul de greu de înțeles… sportul cu diabet. Așa am dus îngrășatul la alt nivel… prin creșterea masei musculare. Înainte de a mă apuca de fitness și de a ridica greutăți, am fost la un specialist să mă scaneze corporal, să vedem cu câtă masă musculară pornim la drum și care va fi evoluția. Apoi am discutat cu mai mulți antrenori fitness pentru a face un program personalizat pe nevoile și dorințele mele. Am descoperit în scurt timp o nouă bucurie: endorfinele de la finalul fiecărui antrenament. Iubesc să fac sport și nu există stare mai bună decât cea de la final.

Ca rutină de sport, merg la sala de 6 ori pe săptămână, principalul program fiind fitnessul (ridicare de greutăți), alternând din când în când cu alergatul. Alimentația s-a menținut echilibrată, cu aport de proteine animale și vegetale, carbohidrați complecși, grăsimi vegetale mai mult, lactate și 1-2 porții de fructe pe zi.

Acum mă simt mai bine ca niciodată, arăt mai bine ca niciodată, dar când am pornit la sala, nu m-am dus cu gândul de a obține un anume aspect fizic, ci să am o stare de bine. Și cred că asta ar trebui să primeze când vrei să devii o versiune mai bună… nu neapărat rezultatul final (oricum vine ca un extra la final) ci procesul în sine.

Așa arată transformarea mea, în 2 ani de la diagnostic am reușit să pun 13 kg. Niciodată lucrurile bune și frumoase nu se obțin ușor. Trebuie să muncești constant cu drag și spor în orice dacă vrei să vezi rezultate.

Înainte de a te apuca de o rutină de sport, sfătuiește-te cu un specialist

English

Left: Me, 4 months after the diagnosis, less than 40 kg

Right: still me, today, after 2 years of fitness, healthy eating, 53 kg

I think gainnig weight  it’s as hard as losing weight. Before being diagnosed with type 1 diabetes, every person is experiencing a sudden and significant weight loss. I was never puffy, but this symptom also affected me quite hard. I suddenly lost about 8 kg before I got into the hospital and looked extremely bad. Many of my friends accused me of anorexia, seeing me that skinny. But only I knew I was eating twice as much (another type 1 diabetes symptom).

After I got the news of the four insulin injections a day, I started the gainning weight diet because I was malnourished. When I left the hospital I was advised to have a diet of 270 g of carbohydrates, a diet I gave up as soon as I understood how diabetes actually works. I still disagree with this approach of meals with fixed carbohydrate, without explaining to the patient the math of diabetes.

Anyway, I learnt in a few months what carbohydrate is, what proteins are and what are the good fats. Nonetheless, I turned into a mini nutritionist who juggled not only with macronutrients but also with insulin doses. I covered the basic information about both treatment and nutrition in about 6 months.  I did not make any big changes in my diet, but I just turned myself into a RoboCop scanning any food and knowing its composition. It’s been a year since I had been able to gain 6 kg, but I still looked really skinny.

Before the diagnosis, I was doing jogging every day. I loved to run and to be active, but after my diagnosis, it was hard for me to understand the chapter of sports in the context of diabetes. So I put priority treatment and nutrition and then sports. So in June 2018, 1 year and a few months after the diagnosis, I went to jogging for the first time with diabetes. I felt alive again! That’s how the new journey started around an unexplored and fairly difficult realm … Diabetes and sports. That’s how I’ve brought gainning weight to another level … by increasing muscle mass. Before starting this fitness and weights lifting routine, I went to a specialist and he scanned my body, in order to see how much muscle mass I had and to track the evolution. Then I talked to several fitness coaches to make a custom program for my needs and desires. I soon discovered a new joy: endorphins at the end of each workout. I love to do sports and there is no better feeling than the one at the end of a workout.

As a workout routine, I go to the gym 6 times a week, the main program being fitness (lifting weights), alternating from time to time with running. The diet is still balanced, with animal and vegetable protein intake, complex carbohydrates, vegetable fats, dairy and 1-2 servings of fruit per day.

There is no magic formula to put it out there in order to help you achieve your personal goals.  It’s the basic principles … discipline, constancy, balance, balanced diet, hydration, correct mindset. Oh, and above all, to love the process, not to perceive this trip as a struggle, because it makes no sense.

I’m feeling better than ever, I look better than ever before, but when I went to the gym I did not go to get a certain physical appearance but to gain a good feeling. And I think this should be the most important thing when you want to become a better version … not necessarily the end result (anyway it comes as an extra at the end) but the process itself.

That’s how my transformation looks like, 2 years after the diagnosis, I managed to gain 13 kg. Good and beautiful things are never easy to get. You have to put in the work and love in everything you want to get.

You Might Also Like...