“Spațiul este deja plin de vloggeri talentați. Tu nu ai ce căuta printre ei pentru că habar nu ai să editezi sau să montezi….Coboară totuși cu picioarele pe pământ și realizează unde te afli. Da, ești în bootcamp la Next Big Vlogger! Tu nu te-ai apucat de vlogging pentru că ai fi un scenarist bun sau un cameraman bun… tu te-ai apucat de vlogging pentru că ești un OM bun!”
Așa suna scriptul unui video pe care l-am realizat cât am fost în competiție. Poate că nu am trecut mai departe în finala Next Big Vlogger, dar așa cum spunea și colegul meu, Mihai, în competiția asta sunt 14 concurenți dintre care 1 învinge și 14 câștigă. Eu am câștigat enorm în urma acestei experiențe.
Dacă în primele zile emoțiile erau departe de mine, singurul moment în care am simțit că îmi pleacă inima din piept a fost atunci când Anne Marie trebuia să aleagă finalistul. Aceea a fost clipa în care am realizat cât de mult mă atașasem de oamenii de acolo și că nu voiam să plec acasă. Am avut parte de un mediu care m-a motivat enorm să dau ce-i mai bun din mine și eram extrem de pregătită să merg mai departe. “Ines, go home” a fost rostit cu o sinceră părere de rău din gura mentorului meu. Aș minți dacă as spune că nu m-a afectat pentru că am izbucnit în plâns când am auzit. Nu vreau să descriu ce era în sufletul meu, dar știu sigur că a fost ceva ce nu mai simțisem vreodată. M-am adunat repede și am discutat cu Anne despre decizia ei pe care am înțeles-o total. Cel mai important pentru mine a fost faptul că nu am fost eliminată pentru că nu aș fi făcut o treabă bună cu cele două challenge-uri, ci din contră. Lui Anne i-a fost foarte greu să aleagă tocmai pentru că amândoi eram foarte buni, talentați și creativi. Sunt convinsă că decizia mentorului meu este cea mai bună pentru finală.
Înainte să ne proiecteze pe ecran videourile făcute de noi în bootcamp mă încerca un sentiment de stânjeneală la gândul că toți vor vedea ceea ce am făcut eu. Mă simțeam ușor vinovată în sinea mea că nu am profitat suficient de studio și de echipamentele profi de acolo în realizarea materialelor video. Mă tot gândeam că ai mei colegi vor avea niște materiale mai bune pentru că îi vedeam cum lucrau la studio cu lavaliere și lumini, iar eu am decis să merg la hotel să filmez. Însă în momentul în care mi-am vizionat clipurile pe ecranul acela imens a început să mă inunde un sentiment de mândrie. Da, fix așa m-am simțit: extraordinar de mândră de mine că am ajuns acolo, că am realizat două challenge-uri care m-au scos total din zona de confort și din aria mea de cunoștințe. Nu doar că lumea m-a felicitat la final, dar Anne mi-a spus că i-am întrecut cu mult așteptările și că am făcut o treabă foarte bună. Știind și văzând toate astea, nu aveam cum să fiu supărată pe mine că nu am mers mai departe.
Dacă ar fi să o iau de la capăt și să fac lucrurile din nou, nu aș schimba absolut nimic! Sunt extrem de fericită de tot ce am trăit acolo, sunt mai mult decât mulțumită de materialele video pe care le-am realizat în bootcamp. Cel mai mare câștig pentru mine a fost experiența în sine. Ceea ce s-a petrecut în bootcamp a fost la superlativ, a fost o șansă imensă din toate punctele de vedere. Am plecat de acolo cu o suită de amintiri dragi pe care le voi purta în suflet mereu cu mine. Pe lângă asta, cel mai mult mi-a plăcut legătura pe care am reușit să o fac cu echipa de acolo. Am cunoscut oamenii, nu vloggerii, am avut șansa să văd din culisele acestei vieți de youtuber. Am descoperit cât de mult rezonez cu Anne Marie și ce persoană sensibilă și sinceră este, așa că deși nu am plecat cu titlul de Next Big Vlogger, am plecat cu prietenia mentorului meu care este de zece ori mai prețioasă decât trofeul.
Echipa Coca-Cola mi-a demonstrat cât de important este să lucrezi împreună. Îi apreciez pentru că reușesc să promoveze mai mult decât o băutură răcoritoare, ci o suită de principii și valori: că legătura dintre oameni este cea care ne dă unitate, că mereu pozitivismul și optimismul sunt cele care primează, și că cel mai frumos lucru în lumea asta este să fim diferiți și să știm să celebrăm asta. Despre asta a fost vorba și cu Next Big Vlogger. Am fost un grup de concurenți extrem de diferiți și talentați care și-au găsit motivația să își contureze o voce în online. De asta am ajuns eu în bootcamp, pentru că a mea comunitate a crezut în mine și m-a susținut cu voturi. Am fost prima dintre toți concurenții la numărul de voturi aproape pe toată perioada de votare. Asta mi-a arătat cât de mult înseamnă să fii tu. În același timp, am realizat că dacă eu am această energie faină, sinceră sau autentică, voi atrage de la sine oameni faini sau oportunități în viața mea.
Chiar daca toți erau convinși că voi ajunge în finală, asta nu s-a întâmplat cu un motiv pentru că eu nu cred în hazard. Știu sigur că universul mi-a pus de o parte ceva bun și ar fi nedrept din partea mea să nu fiu fericită cu ce mi-a dat până acum. Oricum văzând cât de buni sunt concurenții, nu cred că aș fi avut șanse în finală, așa că al meu coleg sigur va face o treabă mai bună ca mine. Am încredere în #teamAnneMarie, motiv pentru care voi veni la gala live să îmi susțin echipa.
Nu am suficiente cuvinte să mulțumesc îndeajuns echipei Coca-Cola pentru experiența asta absolut incredibilă, lui Anne Marie pentru că m-a ales în shortlist și comunității mele că a avut încredere în mine să mă trimită în etapa următoare. Sper din suflet că nu am dezamăgit pe nimeni, nu există motive să fie loc de supărare sau regret pentru că eu știu că am făcut o treabă excelentă în bootcamp și că aveam șanse egale cu ceilalți să mă număr printre finaliști. Dar chiar și așa, în viață nu este mereu despre a câștigat. Eu sunt cea mai mare competiție pentru mine, eu cu mine trebuie să lupt zi de zi să mă ridic și tot eu am reușit să înving sentimentul de mândrie. Cine este câștigătorul de fapt, nu tot eu? Important este să preiau toate trăirile astea intense și să le las să mă îmbogățească ca mai apoi să genereze alte lucruri frumoase în online.
Si totusi ce inseamna sa fii un om bun?…